despre presa si nu numai
Interviu cu Ion Cristoiu, pe Reporter Virtual:
Avem cinci televiziuni de stiri, un lucru unic in lume, francezii au una pe extern si una pe intern, la 50 de milioane de locuitori (daca nu ma insel), au aparut foarte multe ziare pe criteriul carnatarilor care si-au facut un ziar ca sa poata sa mai faca o afacere, presa s-a dezvoltat in ultimii ani nu potrivit cerintelor pietii, ci potrivit cerintelor mogulilor si carnatarilor – e o diferenta intre cele doua forme de proprietate.[...]
Deocamdata vad foarte putina presa pe online. Pentru ca acei care fac ziare pe print nu au inteles ca e o diferenta fundamentala intre cele doua platforme. Ei dau seara varianta online, iar a doua zi cea de pe print este aceeasi. Normal ca nu mai cumpara nimeni.
Le zice bine.
A apărut şi episodul doi:
Stirile trebuie sa fie reci, despre orice om politic, sa o dai in asa fel incat si daca esti prieten cu respectivul sa se intrebe: domnule, de unde ai aflat? Si aveti mai sus exemplul cu lenevirea presei la stirea cu Traian Basescu si Academia Oamenilor de Stiinta. Nimeni nu a avut curiozitatea sa ma intrebe, au luat stirea cu tot cu greseli de pe Inpolitics si atat. Doar cei de la Gandul m-au sunat sa ma intrebe daca am fost prezent acolo. Ati observat ca a murit subiectul dupa ce Traian Basescu a refuzat? Nimeni nu a cautat sa afle ca aceasta Academie este PSD-ista, legea prin care primesc indemnizatii acei membri plini si cei de onoare a fost propusa de Olguta Vasilescu, de Parlament, iar Traian Basescu a respins-o. De aceea am suras, pentru ca Traian Basescu cand a trimis legea la Parlament a injumatatit indemnizatiile.
Si tot legat de lenevirea presei, nimeni nu s-a gandit sa faca o analiza post-campanie, sa vada care sunt enigmele acesteia, ca eu cred ca sunt mai mari decat cele ale teroristilor din ’89. Sa vada pana la urma care a fost povestea cu filmuletul, cine l-a dat, de cand l-au avut etc.
Loading ...
“Le zice” eronat
. Probabil ca a numarat si Voxpublica si TVRinfo ca sa nu mai zic de N24 iar in franta probabil a numarat doar televiziunile care se prindea in hotel. Oricum si delimitarea pietii e arbitrara ignorand televiziunile locale si partea de stiri din televiziunile generaliste.
Cat despre online/offline … simple deductii plauzibile care … in mod ciudat par a fi invalidate de realitate. Caci realitatea ultimilor ani pare a confirma viabilitatea brandurilor bimedia…. si nu doar afara ci si in mult hulitul spatiu mioritic.
de Franta nu stiu ca n-am numarat televiziunile de acolo, dar in ceea ce priveste cotidianele ce se zbat in tiraje tot mai mici (Evz, Gandul, Romania Libera, chiar Jurnalul National) in lipsa unei strategii coerente online-offline, eu zic ca are dreptate…
iar de televiziuni “trompeta” precum Antenele sunt satul. macar nu urmaresc tv-ul
Eu nu comentez convingerile tale, ale intervievatului sau ale intervievatorului. Sunt ale voastre e firesc sa le sustineti. Eu spun doar ca-s multe “date” eronate. Ce ai pus tu aici e doar un exemplu. Unele sunt enormitati (Ex: “aproape la acelasi rating”) pe care intervievatul le spune pe “barba” proprie… dar “reporterul” si agregatorul au responsabilitatea “publicarii”.
pai nu e vorba de date, ci tocmai de convingeri. de-aia este un interviu, nu un documentar sau o statistică
asa e acum?
Eu stiam ca un interviu presupune un jurnalist care pune intrebari, cere detalii, se documenteaza etc. Dar probabil ca nu inteleg lumea asta noua 
dacă jurnalismul ar fi știință exactă s-ar preda în locul matematicii. un interviu înseamnă pur și simplu că cineva pune întrebări – mai mult sau mai puțin reușite – iar altcineva răspunde, mai mult sau mai puțin „corect” și precis. nu există rețetă.
da mai Camil … dar o doza de curiozitate tot ar trebui sa se predea pe undeva. Daca exista pretentia unei profesii din punerea de intrebari
Cand unul iti povesteste ca toti ailalti nu urmaresc publicul s-apoi iti arunca pastila ca el facea pe vremea lu Prigoana “aproape acelasi rating” … chiar fara mari documentari ai putea intreba “politicos” : Cat faceati maestre?
Cand ti se dau exemple despre nisa de stiri franceze si ti se spune ca-s doua televiziuni ai putea intreba “Care maestre?”. La fel cand ti se spune de 5 televiziuni de stiri romanesti.
N-o fi reteta. Dar daca n-o faci … risti sa confunzi publicul cu cativa “raspandaci” dornici sa preia content. Iar “suportul” cu anonime de prin toalete private … creeaza un “model” de jurnalism care risca sa faca pui. Iar riscul asta-i matematica pura
sunt de acord că intervievatorul putea fi mai incisiv/precis, dar în esență Cristoiu nu spune prostii (sau spune lucruri știute de toți într-o formă sau alta). acum cică își face și blog