Camil Stoenescu's blog

Nu reprezintă pentru nimeni o noutate faptul că – în România – cercetarea este codașă în lista de priorități a guvernanților, indiferent de coloratura lor politică. Cifrele brute vorbesc de la sine și nu lasă loc de nuanțe și interpretări. În acest context (vitreg), descoperirea cercetătorilor de la Institutul ”Victor Babeș” apare cu atât mai remarcabilă. Astfel, aceștia au descoperit un nou tip de celule, denumite telocite, celule care joacă un rol important în capacitatea de regenerare și reparare a țesuturilor și organelor din corpul omenesc, împreună cu celulele-stem.

Romanian researchers from “Victor Babes” National Institute for Research and Development in the Field of Pathology and Biomedical Sciences have discovered a cell type, which, together with stem cells could promote regeneration of heart muscle affected by stroke. Victor Babes Institute’s specialists have discovered by chance, while doing research on cells in the intestine, the presence of very small cells that help regenerate organs.

Santiago Ramón y Cajal discovered a particular cell type in the gut, which he named “interstitial neurons” more that 100 years ago. In the early 1970s, electron microscope (EM) studies showed that indeed a special interstitial cell type corresponding to the cells discovered by Cajal is localized in the gut muscle coat, but it became obvious that they were not neurons. Consequently, they were renamed “Interstitial Cells of Cajal”(ICC) and considered to be pace-makers for gut motility. For the past 10 years many groups were interested in whether or not ICC are present outside the gastrointestinal tract, and indeed, peculiar interstitial cells were found in: upper and lower urinary tracts, blood vessels, pancreas, male and female reproductive tracts, mammary gland, placenta, and, recently, in the heart as well as in the gut. Such cells, now mostly known as Interstitial Cajal-Like Cells (ICLC), were given different and confusing names. Moreover, ICLC are only apparently similar to canonical ICC. In fact, EM and cell cultures revealed very particular features of ICLC, which unequivocally distinguishes them from ICC and all other interstitial cells: the presence of 2–5 cell body prolongations that are very thin (less than 0.2 mm, under resolving power of light microscopy), extremely long (tens to hundreds of mm), with a moniliform aspect (many dilations along), as well as caveolae. Given the unique dimensions of these prolongations (very long and very thin) and to avoid further confusion with other interstitial cell types (e.g. fibroblast, fibrocyte, fibroblast-like cells, mesenchymal cells), was coined the term TELOCYTES for them, and TELOPODES for their prolongations, by using the Greek affix “telos”.

According to Laurenţiu Popescu, President of the Academy of Medical Sciences, the telocyte cells were highlighted by Romanian scholars and their existence was confirmed by independent teams from Italy, Germany, Britain and China. In tandem with stem cells, telocytes can help restore some vital organs like heart and brain.

“If we succeed to isolate, multiply them with stem cells, we can use effectively to treat heart attack,” said Professor Laurenţiu Popescu, M.D., Ph.D.

De aici. Cine vrea să cunoască mai multe despre istoria și detaliile descoperirii poate arunca o privire aici.

Lesne de înțeles, o finațare corespunzătoare a institutelor de cercetare care chiar produc rezultate științifice ar reprezenta o promovare mult mai bună pentru România, în loc de aruncat bani aiurea pe concerte și scene inutile marca Ridzi sau pe campanii de plagiat frunze marca Udrea & co. De pildă, comparați milionul de euro necesar Institutului ”Victor Babeș” cu sumele care se fură, cu acte în regulă, în România actuală…

PS Aflu că știrea nu este tocmai nouă, domnul Popescu acordând un interviu încă din luna aprilie revistei Viața Medicală, interviu în care acesta vorbește despre descoperirea telocitelor. Pesemne mass-media autohtonă nu a considerat subiectul destul de important pentru a fi strecurat în vreun jurnal de știri sau colț de tabloid, în cele patru luni scurse de atunci…

Acum câteva zile prezentam un argument în favoarea rămânerii în țară. Astază voi încerca să sintetizez  o serie de argumente în sprijinul plecării/emigrării din România; unele se regăsesc și în comentariile de la postarea respectivă. Bineînțeles, considerentele pecuniare sunt doar o fațetă a problemei. Dorința de a pleca este determinată și de alte criterii, mai greu sau mai ușor de cuantificat, dar la fel de întemeiate:

• corupția cvasi-generalizată;
• cel mai prost sistem de sănătate din Uniunea Europeană;
• educația – contrar mitului „școala românească producătoare de olimpici”, nu avem nicio universitate în topul celor mai bune 500 din lume, spre deosebire de Ungaria, Cehia sau Polonia;
• sistemul de pensii;
• infrastuctura și transporturile – situații ilustrative se pot găsi aici sau aici;
• o clasă politică incapabilă, formată din grupări/găști de interese clientelare, fără viziune sau ideologie, ce pompos își spun „partide politice”;
• un stat român slab și incompetent care își bate joc de proprii cetățeni;

Și s-ar putea continua, fiecare își poate completa lista cu propriile argumente și percepții.

PS  O privire la criteriile Indexului de Dezvoltare Umană este utilă.

The Telegraph scrie cu patriotească îngrijorare despre valul de moldoveni, viitori cetățeni europeni prin mijlocirea pașaportului românesc, val ce va cotropi tărâmurile occidentale:

Over 900,000 Moldovans with an ethnic Romanian background have applied for passports from Romania, an EU travel document that will allow them free movement into Britain.

Up to 120,000 Romanian passport applications have already been cleared and 800,000 are pending fuelling fears of a mass migration westwards from Moldova, one of Eastern Europe’s poorest countries which is sandwiched between Romania and Ukraine.

Traian Basescu, Romania’s president, has promised that all Moldovans, most of the country’s 3.6 million population, who consider themselves Romanian should be able to "move freely both in Romania and the EU".

He has pledged to grant 10,000 Romania citizenship requests every month from a country where the per capita GDP is equivalent to that of Sudan.

Cu alte cuvinte, britanicii – acum și sub guvernare conservatoare – s-au cam săturat de indieni și pakistanezi și acum strâmbă din nas la moldoveni.

German police are investigating charges against rail operator Deutsche Bahn after 44 passengers needed medical attention after travelling on a high-speed train with a broken air conditioning system on the weekend.

Near-panic broke out on board the ICE train from Berlin to Cologne on Saturday when several high-school students returning from a school trip collapsed and lay unconscious and dehydrated in the aisle. The train was eventually stopped in the central German town of Bielefeld.

…scrie Deutsche Welle.

În Germania se poate. Până de curând la noi nici nu se punea problema de nefuncționarea aerului condiționat, pentru simplul motiv că acesta nu exista. Cât despre punctualitate, tot ce este sub 2 ore e considerat în grafic – iarna pentru că ninge, vara pentru că e cald și se dilată șinele, toamna și primăvara pentru că plouă.

Circulația trenurilor de mare viteză din Nordul Franței a fost serios perturbată după ce patru români, hoți de cupru, au furat 3 kilometri de cablu de înaltă tensiune.

La voix du Nord scrie despre asta:

Près de cent vingt TGV, soit quelque trente-cinq mille voyageurs, ont été ralentis hier jusqu’en fin d’après-midi. Pour cause, 3 kilomètres de fils électriques avaient été dérobés dans la nuit à Ronchin, près de Lille. Quatre personnes ont été interpellées et placées en garde à vue, déjà connues pour ce type de dégradations qui se multiplient avec le cours élevé du cuivre.[...]

Une vingtaine de kilomètres de fils volés dans un entrepôt de Lille- Saint-Sauveur, dans un autre de Douai la semaine dernière… Pour cette affaire, quatre Roumains installés dans un camp à Villeneuve-d’Ascq viennent d’être condamnés à six mois de prison avec sursis, pour un préjudice avoisinant les 125 000 E. Ils avaient dérobé l’équivalent de 30 t de câbles… Ceux interpellés vers 2 heures hier à Ronchin ont le même profil : ils sont quatre, Roumains, déjà connus pour les mêmes faits, bien organisés.

Este al 36-lea furt de cupru din acest an. Un kilogram de cupru e cotat la aproximativ 8 euro…

Da, și vesticii au destui criminali, hoți și violatori, iar rata infracționalității în anumite cartiere ale Parisului sau Londrei este probabil mai mare decât în Ferentari sau Pantelimon. Dar n-am auzit de francezi, britanici sau nemți care să vină în România să fure șinele sau cablurile de alimentare ale SNCFR-ului. Sau să cerșească prin București. La nivel de imagine de țară, asemenea acțiuni fac infinit mai mult rău decât o duzină de cazuri Fritzl. Iar în această diferență constă distanța care ne separă și ne va separa de Occident.

Nu suntem pești mari, nu ne pricepem să fim ticăloși cu anvergură și nu avem cazuri precum Raoul Moat, ci doar plevușcă, găinari, chelneri de bacșișuri mici. Hoți de cabluri, de poșete, cerșetori, locuitori în barăci…

Și se mai inflamează opinia publică locală când mass-media franceză răspunde prin generalizări malițioase:

Și Le Monde relatează cazul.

Folosind 7 indicatori sintetici, OECD ne prezintă situația actuală a sistemului de pensii francez, prin comparație cu celelalte state membre.

Ca tendință generală, de acum binecunoscută de către toți, populația țărilor din OECD îmbătrânește. În 1950 existau 7 persoane active pentru fiecare pensionar. În 2010, acest raport a ajuns la 4:1. Se estimează că în 2040 vor fi doar 2.2 persoane active pentru fiecare pensionar. Pentru comparație, în România de astăzi există maxim un lucrător pentru fiecare pensionar (raport de 1:1).

Costurile cu sistemul public de pensii continuă să crească. În 2007, cheltuielile cu pensiile se cifrau la 10% din produsul intern brut, în medie în Uniunea Europeană. Până în 2060 valoarea respectivă va ajunge la 12.5%.

Cu toate că media vârstei legale de pensionare este de 63-64 de ani în OECD, vârsta reală de pensionare este semnificativ mai scăzută. De exemplu, în Franța majoritatea oamenilor se pensionează înainte de 60 de ani.

Discrepanță ilustrativă: în Suedia sau Elveția, 7 din 10 persoane peste 50 de ani lucrează. În Franța, procentul este de 50%.

Și în ceea ce privește timpul petrecut la pensie există diferențe notabile: media OECD este de 18 ani pentru bărbați și 23 pentru femei, în vreme ce francezii se bucură de cea mai lungă perioadă de inactivitate – 28 de ani pentru femei și 24 pentru bărbați.

În OECD pensionarii ce câștigau salariul mediu pe economie primesc, sub formă de pensie,  60% din veniturile realizate în perioada de activitate. În Marea Britanie, procentul este de doar 30%.

În majoritatea țărilor OECD, sistemul public de pensii furnizează aproximativ 60% din venitul persoanelor pensionate:

Cu toate acestea, francezii nu sunt dispuși să accepte creșterea vârstei de pensionare.

PS. Inutil de precizat că România stă mult mai prost decât media OECD la toate capitolele enunțate anterior.

Un articol relevant pe această temă – aici.

așa cum mereu mi-l voi aminti:

Corneliu Coposu (20 mai 1914 – 14 noiembrie 1995) ar fi împlinit astăzi 96 de ani. Alături de Ion Rațiu a fost printre puținii oameni politici pe care i-a avut România postdecembristă, în mareea de politicieni și politruci. Bineînțeles, erau personalități formate în alte epoci, când caracterul unui om să măsura după numărul de ani de închisoare pe care îi poate face pentru o idee. Corneliu Coposu a făcut 17.

Mă întreb câți dintre actualii politicieni ar fi capabili să stea măcar un an în detenție, în condițiile închisorilor comuniste ale anilor cincizeci și șaizeci din România. Probabil niciunul…

Corneliu Coposu despre condiția intelectualului, politică și România:

Dupa revolutie, odata cu constituirea partidelor politice, supravietuitorii holocaustului comunist au contribuit la resuscitarea curentelor de opinie si a doctrinelor politice. Si s-au adresat opiniei publice romanesti, care era complet dezinformata, rupta de realitatile istorice, rupta de adevarata societate civilizata a Europei. In conditiile acestea, conducatorii partidelor politice care au considerat ca au obligatia morala sa inceapa restructurarea conceptiei politice romanesti prin reinfiintarea sau relegalizarea partidelor politice nu au avut la indemina decit oameni lipsiti de experienta, oameni care in timpul celor 45 de ani de comunism pierdusera legatura cu atitudinea civica obligatorie a unui intelectual. In acel moment, intelectualii ar fi fost obligati ca, fara nici o reticenta, sa se incadreze in partidele politice, ridicind nivelul intelectual al dezbaterilor din cadrul acestor partide, pentru ca nu se poate concepe o societate democratica fara o conceptie multipartinica, fara o dezbatere de idei. Din dezbaterea ideilor si a doctrinelor politice trebuie sa rezulte solutia optima pentru societate, in speta pentru societatea romaneasca. Abtinerea intelectualilor de marca de la incadrarea in partidele politice a fost o greseala. Or, greseala aceasta si-a aratat roadele acum, in zilele noastre, cind, cu drept cuvint, se pot face afirmatii critice asupra nivelului intelectual al componentei conducerii partidelor care s-au infiintat; nu vorbesc de toate partidele – desi cele mai multe au fost partide fantoma, infiintate procauza, pentru a produce diversiune – ci vorbesc de partidele autentice, cele care au avut o ideologie si care au avut un obiectiv precis – viitorul tarii romanesti – si care, prin aceasta expectativa a intelectualilor, s-au vazut lipsite de contributia benefica a oamenilor cu o gindire clara, a oamenilor cu o personalitate rotunda, care puteau determina ridicarea nivelului de gindire si, in acelasi timp, si o intarire a fortelor politice.[…]

Se afirma despre anumite persoane ca nu fac politica. Nu este adevarat. In tara romaneasca toata lumea face politica, incepind cu elevii din clasa a 5-a de liceu si pina la mosnegi, toti sunt implicati in politica. La noi se confunda insa notiunea de a nu face politica cu notiunea de a nu face parte dintr-un partid. Nu trebuie sa faci parte dintr-un partid ca sa faci politica. Dovada ca fac politica sindicatele, asociatiile civice. Toate societatile fac o anumita politica. Nu se poate sa nu faci politica. E o datorie cetateneasca a fiecarui om constient. Eu, cind am vorbit despre obligatia intelectualilor de a se integra in politica, am inteles nu numai de a face politica, ci de a face politica in cadrul unui partid, sprijinind cu inteligenta, cu experienta ori cu initiativa lor promovarea unor idei benefice pentru societatea in care traim.

Interviul complet – aici.

Capital scrie despre salariile cercetătorilor români:

Poate părea mult, dar un salariu de minim 1000 de euro pentru un cercetător mi se pare absolut normal, dacă vrem inovație și progres, domenii în care ajutorul statului este, adesea, vital. În lipsa acestora, suntem doar țară bananieră, importatoare și consumatoare.

Iar până departe mai e mult, în condițiile în care România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește bugetul alocat cercetării și inovării, ca procent din PIB.

Site-ul oficial al Filarmonicii George Enescu:

Nu, nu se pot cumpăra bilete online. Nici prin e-mail sau telefon. Nu trăim în secolul XXI…

PS Pentru cei interesați de recitalul lui Joshua Bell de pe 11 mai, bilete se găsesc aici.